Te framanta ceva?
I need to get something off my.. head
Ceva nu e-n regula, ceva nu-mi convine. I have this gut feeling..
Ce gut feeling? Mai degraba un ghimpe in coasta, pentru ca stiu exact sursa framantarii mele. Si pana nu scap de ea, nu functionez in parametri normali. E vorba de perfectionismul meu exagerat, ma plafonez in niste detalii care chiar nu conteaza in imaginea de ansamblu. Si totusi nu pot trece peste ele. De ce? De ce-mi irosesc timpul si neuronii pentru niste chichite? De ce am senzatia asta de iritare?
Mda, realistul din mine (pe care l-am renegat in ultima vreme) s-a intors si-mi vine sa-l iau la palme. Nu mai vreau sa fiu exagerat de calculat, vreau un pic de haos in actiunile mele. I need to loosen up. Any suggestions on how to do that? Da, da.. stiu care-i primul lucru care-ti vine in minte.. mai incearca o data. 
Dupa cum ziceam: chestia asta incepe sa ma irite. Dar nici nu pot scrie despre altceva until I get it out of my system. Iar amestecatura asta exagerata de romana si engleza e tot din cauza ca acum scrie “the old me”. Asa-mi vine in momentul asta, pur si simplu.
Pe tine ce te framanta?
8 Comments »
Leave a comment
Despre mine
Blogul a fost mutat. Click pe link:
REINVENTED.RO
See you when you get there.
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-Noncommercial 3.0 Romania License.
-
Recent
- M-am reinventat
- Te framanta ceva?
- Ce dracu’ e Curare Lobi?
- Eu sunt mai egala decat tine
- Inca un avantaj al crizei
- Eleva porno s-a harjonit cu piticul xxx
- Chiloti, sosete, pantaloni, pantofi si sex. Mult sex.
- Identitate de criza
- Cea mai jenanta intamplare prin care am trecut
- Daca o tarfa
- Are we human or are we dancer?
- Bloggerii tabloid: reactie
-
Links
-
Archives
- January 2009 (28)
- December 2008 (43)
- November 2008 (34)
-
Categories
-
RSS
Entries RSS
Comments RSS
pe mine – tot un gen de reorganizare interioara. mi am propus ca scop sa renunt la “tendintele” interioare care nu mi mai sunt utile, care ma tin pe loc.
Good. I am not alone.
Mă frământă viitorul care tinde să devină nesigur. Fie va fi ceva ca în basme, fie va fi un iad. Iar lucrul care mă frământă este de fapt teama că numai de mine depinde să îl fac să fie de basm.
Vave, I hear ya. Intr-adevar, viitorul depinde de fiecare din noi si probabil e nevoie de mai multa ambitie decat in mod normal ca sa devina de basm.
Iar toate frământările astea şi gânditul prea mult în viitor mă împiedică să trăiesc prezentul. No… că m-ai întristat.
N-am vrut.
Totusi, cred ca poti trai prezentul, esti prea tanara pentru framantari de genul ala. Besides, esti fata ambitioasa, stiu eu.
Mersi mult, eşti un draguţ.
Eh frământările au apărut de vreo lună… pentru că mi se zăresc nişte schimbări în următorul an. “Atâta” tot.
…chiar acum, in acest moment, dupa ce vreme indelungata am negat, m-am impotrivit, si mi-am impus sa nu-mi fie dor, sa nu simt lipsa…, recunosc. DA! recunosc!!!! imi lipseste, mi-e dor…, nu de el, ci de cineva care sa-mi fie alaturi, alaturi de care pot sa rad pana plang, cineva care sa-mi umple jumatatea goala a patului, sa ma tina stans in brate, …cred, k mi-e dor de iubire…
cineva spunea ca trebuie sa ai mult curaj sa alegi sa fii singur; dupa aproape trei ani, simt ca mi-am pierdut curajul…, dar poate dimineata cand ma voi trezi, ma voi simti iar curajoasa…