Povestea unei.. flori

Guest post:
Mie mi-a placut, sper sa va placa si voua.

“Da, spuse ea: odata, demult, am fost semnul tau de carte. O floricica de camp pirpirie ascunsa in filele ceasloavelor pe care nu le vei termina niciodata. M-am ascuns o vreme acolo, asteptand sa ma gasesti aciuata langa cuvintele mele dragi. Intr-o zi, cand ai deschis cartea, am alunecat stinghera pe parchet si m-ai vazut. Si atunci am explodat intr-o mie de culori. Petalele mele s-au inrosit subit iar tulpina mea s-a acoperit de spini. Obrajii mei au crescut si am prins parfum. M-ai pus intr-o vaza si te-ai uitat la mine ca la o bucurie noua, ca un copil care gaseste o jucarie care ii place pe strada. Si eu am inflorit in fiecare zi pentru tine, mi-am reinventat culoarea, mi-am tocit spinii ca sa nu te ranesc.. dar, la un moment dat, te-ai taiat la deget in marginea vazei. Picaturile de sange au cazut peste petalele mele si m-am inchis pentru o zi. Cand am deschis din nou ochii spre lume ceva se schimbase. Nu mai aveam tulpina, eram doar o inflorescenta taiata care plutea pe un ocean, fara directie.. Mi-am plans spinii si verdeata, iar rosul meu s-a intunecat. Am vazut negru in fata ochilor si am crezut ca am murit. Culoarea mea era muta acum. Mi-am strigat neputinta si m-am tarat disperata spre cartea mea draga.. Nu stiu nici acum daca am ajuns vreodata din nou acolo.”

Sursa: Cathy’s Notes

Fructul oprit

Acum cateva zile am iesit cu niste prieteni intr-un club din Tulcea, orasul meu natal. Se numeste Eagles club (whatever, sunt convins ca nu te intereseaza numele clubului). E o hala imensa.. comparabila ca suprafata cu suprafetele insumate ale etajelor primului mall din Tulcea (da, avem si de-ala, haha).

Anyway, a fost o seara obisnuita, dar exact cuvantul asta ma sperie.. obisnuit.
E destul de cheesy clubul.. imi aminteste de cluburile in care mergeam acum 10-12 ani. Adica ideea DJ-ului de a crea atmosfera era sa bage din senin fum la greu, desi nimeni nu dansa si sa dea muzica tare, dar TARREEEE.. si nu in sensul bun (vita de vie – basul si cu toba mare ).

Pentru ca nu ne mai intelegeam intre noi, s-a votat sa plecam. De ce? M-am gandit ca am devenit mai pretentiosi, pe masura ce ne-am maturizat. M-am gandit ca, in ciuda elementelor iritante, clubul era full si lumea se distra. Si m-am intrebat.. de ce vrem sa plecam, daca toata lumea vrea sa stea?

Cand eram mai mic, abia asteptam sa ies in oras. Iar faptul ca nu aveam voie sa ies decat sambata seara, asta era un lucru pe care-l anticipam cu infrigurare. Daca mi se interzicea o chestie, trebuia sa am parte de ea.

Si atuncea, imi (va) pun o intrebare: care mai e frumusetea daca nu exista oprelisti? Daca aflati, spuneti-mi si mie, pentru ca as vrea sa ma pot bucura de o iesire in oras sau de o bauta cu prietenii la fel ca acum 10 ani. Jur ca sticla aia de Tanita impartita cu prietenii inainte sa intram in discoteca era de zece ori mai buna decat ce beau acum in cluburile din Bucuresti (care e de zece ori mai scump).

Am prezentat un caz particular.. puteti sa generalizati.
Uite una pentru baieti: fiti sinceri.. nu-i asa ca senzatia pe care o ai cand cuceresti o tipa care-ti place mult, dupa nenumarate incercari esuate e mult mai dulce decat aceea de a avea o tipa pe tava? Sau altfel spus.. the chase is better than the catch. Isn’t it?

What will they think of next?

Burger king a lansat Flame, sprayul cu aroma de gratar. Foarte tare, doar ca au facut o greseala esentiala: e pentru barbati. Daca lansau varianta pentru femei, succesul era garantat. Ce poate fi mai excitant pentru un barbat decat o baie cu spuma, lumanari si.. mmmmmm.. miros de gratar.

Oricum, americanii cumpara orice, incep sa cred ca scenariul din Idiocracy nu mai e asa tras de par pe cat mi se parea.