A blog on evolution

And so began the weirdest phase of my transformation.

Tragic

Nu am avut timp sa scriu azi, dar hai sa debitez ceva inainte sa ma bag la somn:

Nu-mi merge liftul de 2 zile. Asta e un lucru bun, ca stau la etajul 8 si mai fac si eu un pic de miscare. Din pacate nu sunt genul sociabil cu vecinii, mai ales daca-i gasesc de speta joasa (si se gasesc din plin la mine in bloc). Anyway, cu ocazia defectiunii am aflat ca a murit cineva in bloc, la etajul 6. Azi dimineata erau 2 persoane pe hol, la un sprit. Fiecare celula din corpul meu s-a impotrivit, dar intr-un final m-am hotarat sa-i salut. Mi se raspunde pe ton dojenitor: “Dumnezeu s-o ierte”. “Bine, prietene, cum zici tu.. mai bine cauta borcanul ala cu muraturi, ca nu te vad bine dupa o noapte de inecat amarul”.

Am ajuns acasa pe la 12. Liftul tot defect. Fuck, iar trebuie sa trec pe acolo? Nu mare mi-a fost mirarea sa constat ca tovarasii de suferinta s-au inmultit. Erau vreo duzina si nu am putut decat sa le admir spiritul de camaraderie. Impreuna la bine si la.. priveghi (n-am zis “rau”). 2 dintre ei au fost vizibil deranjati cand am vrut sa trec, pentru ca stateau cu picioarele pe balustrada.

Dar mirosul. O, Doamne, mirosul! Pestilential si prevestitor de rau.. m-a luat prin surprindere, pentru ca eu eram pregatit pentru parfumul de corp in descompunere (e mai suportabil, crede-ma). 12 cocalari nespalati, 12 sticle goale sau aproape goale, 12 duzini de mucuri de tigara pe jos. Vreo doua sticle de energizant party-pack (sa nu fiu rau.. poate erau varianta priveghi-pack). Bleaaah!

Tragic.

November 24, 2008 - Posted by Catalin | Uncategorized | , , , , | 5 Comments

5 Comments »

  1. Small disclaimer: stiu ca am fost cinic, but what the hell.
    Am fost criticat la faza cu salutul. La inceput salutam pe toata lumea, dar intotdeauna eram primul care saluta si de multe ori nu mi se raspundea. Deci salut doar cand imi face placere.

    Comment by curarelobi | November 24, 2008 | Reply

  2. mai, daca tu esti in stare sa povestesti despre un privechi intr-un fel in care sa ma faci pe mine sa zambesc si sa gasesc un motiv de a ma culca linistita, inseamna ca ai evoluat destul :) recunosc, deschid de vreo 3-4 ori pe zi blogul tau ca sa vad ce ai mai scris.

    Comment by stefania | November 25, 2008 | Reply

  3. Hihihi, n-as fi ghicit. Merci

    Comment by curarelobi | November 25, 2008 | Reply

  4. [...] Unii fac lucrul asta doar cand sunt cu adevarat revoltati de ceva. Recunosc, am picat si eu in pacat, dar sper s-o fac cat mai rar. In schimb, exista persoane care, daca au un blog de succes(desi nu e [...]

    Pingback by Angry mob « A blog on evolution | November 25, 2008 | Reply

  5. =)) ahhh neighbours ! Gotta love ‘em ! :) )

    Comment by Andy | December 30, 2008 | Reply


Leave a comment